Carmina Burana la Opera Română

Realizarea spectacolului: Francisc Valkay (Timișoara)
Asistent regie artistică: Nicolae Popa

Scenografia: Răsvan Drăgănescu
Coregrafie: Laurențiu Nicu, Eva Ștefănescu, Nicolae Popa, Andreea Gheorghe, Pavel Uncu

Conducerea muzicală: Ivan Iliev (Bulgaria)
Concert-maestru: Dan Bozgan
Maestru de cor: Bogdan Botezatu
Pregătirea muzicală: Corina Stănescu, Maria Cristina Stan
Regia tehnică: Costinel Stancu
Sonorizare: Sorin Tican
Maestru de lumini: Roberto Bujor
Machiaj/coafură: Ioana Boicea

 

Soliști:

Cristina Oltean (Cluj-Napoca), Cezar Ouatu (București), Ștefan Ignat(București)

 

Ȋși dau concursul:

Orchestra, Corul și Baletul Operei Române Craiova

Clasa de Balet „Attitude” a Operei Române Craiova, în parteneriat cu Asociația I.S. Drăgulescu – Profesori coordonatori: Eva Ștefănescu și Olguța Ilie

Corurile de copii al Liceului de Artă „Marin Sorescu”

(dirijor – Florian George Zamfir)

şi al Şcolii Generale nr. 39 „Nicolae Bălcescu”

(dirijor Agata Popa)

Clubul Sportiv „Star Dance” Craiova – Antrenor: Pavel Uncu

Clubul Sportiv „Academus” – alpinism acrobatic – Preşedinte: Cristian Gună

Carmina Burana (denumirea latină pentru Cântece din Beuern) este numele unui manuscris care conţine 254 de poezii şi texte dramatice din secolele XI, XII şi XIII. Manuscrisul a fost găsit în 1803 în mănăstirea benedictină Benediktbeuern, în Bavaria şi se află în prezent în biblioteca naţională bavareză în München, Germania.

Istoria celebră a cantatei scenice Carmina Burana începe prin descoperirea acestei lucrari cu texte medievale, de către compozitorul Carl Orff, într-un catalog de anticariat. De la prima sa audiţie (8 iunie 1837, Frankfurt am Main) şi până în prezent, Carmina Burana se bucură de o celebritate fără precedent. Explicaţia vine din forţa de comunicare a partiturii şi din efectul extrem de puternic şi plăcut obsesiv al celor mai cunoscute pasaje ale sale.