Phil Collins

Philip

David Charles Collins (nascut pe 30 ianuarie, 1951, in Chiswick, Londra) este unul dintre cei mai cunoscuti

cantareti englezi. Faima si-a dobandit-o prin abilitatile de tobosar si vocalist.

Cantaretul si-a inceput cariera activand in trupa Genesis. A castigat un premiu Grammy pecum si un Academy

Award pentru cel mai bun artist solo.

In peroada 1984-1989, Collins a cantat in 8

trupe, ulterior stabilindu-se in Genesis. Piesele sale abordau in mare subiectul iubirii.

Popularitatea sa a transformat Genesis intr-una din cele mai cunoscute trupe ale anilor 80-90.

Cariera sa profesionista a inceput cand Phil inca era tobar, la Flaming Youth.

In Genesis, Collins avea si rolul de backing vocal pentru Peter Gabriel. Doar dupa plecarea acestuia (in

1975), Phil a devenit vocalul principal.

Formatia a suferit o schimbare majora

din punct de vedere muzical, iar asta s-a vazut o data cu aparitia hitului Follow You, Follow Me. Cariera

solo, influentata foarte mult de viata personala, a adus un foarte mare succes, atat lui, cat si trupei

Genesis. Potrivit Atlantic Records, vanzarile lui Phil Collins ca solo artist, au depasit 100 de milioane de

dolari.

La varsta de 5 ani, Collins a primit un set de tobe in miniatura. Mai

tarziu, unchiul sau i-a cumparat unul autentic. A inceput sa cante ascultand piese de la radio si tv. Nici

pana in ziua de azi nu a invatat sa citeasca notele muzicale. In schimb, foloseste un sistem conceput chiar de

el.

La varsta de 14 ani, Collins a intrat in Barbara Speake Stage School. Si-a

inceput cariera prin actorie, castigandu-si primul rol important in productia londoneza, Oliver!

A aparut in videoclipul A Hard Day’s Night al celor de la Beatles. In ciuda acestor

roluri, Collins se indrepta din ce in ce mai mult spre muzica.

Primul album

pentru Collins a venit o data cu trupa Flaming Youth. Albumul s-a numit Ark 2 (1969), fiind un concept

inspirat din atentia media acordata aterizarii pe luna. Ark 2 nu a atras deloc atentia presei de specialitate.

In final, trupa s-a destramat.

In 1970 artistul s-a alaturat trupei Genesis.

A urmat primul album si anume, Nursery Crime(1971). Desi rolul sau era de tobar, Phil a cantat si doua piese

pe albumul Nursery Crime (For Absent Friends) si Selling England by the Pound (More Fool Pound).

In 1975, dupa turneul de promovare a albumului The Lamb Lies Down on Broadway, Gabriel a

parasit trupa pentru a se ocupa de proiectele solo. Collins a devenit vocalul Genesis. Primul album cu Phil pe

post de vocal a fost A Trick of the Tail (1976). Albumul a ajuns pe locul 3 in Uk.

In paralel, Collins avea si o trupa de jazz, intitulata Brand X. Trupa a inregistrat primul album, Unorthodox

Behaviour, cu Collins pe post de tobar. Desi punea mare pret pe Genesis, au existat cateva albume si turnee

lansate sub titulatura Brand X.

Genesis a trecut de la rock progresiv la pop.

Desi albumul …And Then There Were Three (1978), continea elemente de progresiv, faima a cunoscut-o prin

piesa Follow You, Follow Me. In anii 80, trupa a lansat o serie de albume de succes, cum ar fi Duke (1980),

Abacab (1981), Genesis (1983) si The Invisible Touch (1986).

Albumul din 1983 a

ajuns pe primul loc in topul American Billboard. Trupa a primit un premiu Mtv Video of the Year, pentru piesa

Land of Confusion. Collins a parasit Genesis in 1996 pentru a se concentra asupra carierei solo, ultimul album

alaturi de trupa fiind lansat in 1991, intitulandu-se We Can’t Dance.

In

2007 a fost anuntat turneul Turn It On Again: The Tour, participanti fiind Collins, Rutherford si Banks.

In 1981, Phil si-a lansat primul album solo, Face Value. A urmat in 1982, Hello, I

Must Be Going! Artistul a declarat ca viata sa personala a reprezentat o mare sursa de inspiratie. Face Value

a primit un multi-platinum, facand din Collins unul din cei mai apreciati artisti de talie mondiala.

Hello, I Must Be Going, a fost considerat de catre critici un esec total. Insa albumul a

castigat triplu-platinum, ajungand pe al doilea loc in topul UK album, pastrandu-si pozitia timp de un an. Un

episod notabil in cariera artistului este Something’s Going On. Materialul ii apartine lui Anni-Frid

Lyngstad (Frida, membra a trupei ABBA), Phil avand rolul de producator.

A

urmat in 1984, al doilea album cu Phil pe post de producator. Este vorba de Chinese Wall, a lui Phillip

Bailey. Piesa in care apare si artistul, Easy Lover, a ajuns pe locul 2 in US pop chart. Pe parcursul anilor

80, Collins a lucrat alaturi de trupa Earth, Wind & Fire (cunoscuti si sub numele de Phoenix Horns). La

finele lui 1984, artistul a participat in proiectul de caritate a lui Bob Geldof (cantaret irlandez).

Artisul a colaborat cu Sting, Led Zeppelin sau Eric Clapton. In aceeasi perioada, Phil

a lucrat si cu Howard Jones, pentru realizarea unui single. De asemenea, Collins a produs albumul Behind the

Sun (Eric Clapton), unde a avut si rolul de tobosar.

A urmat cel mai de succes

album, No Jacket Required. Materialul contine piese precum Sussudio, One More Night, Don’t Lose My Number

si Take Me Home. Albumul ii prezinta si pe Sting, Helen Terry si Peter Gabriel. No Jacket Required a castigat

numeroase premii Grammy, printre care si Album of the Year Award.

In 1989,

Collins a produs inca un album de succes, intitulat ..But Seriously. Printre piesele prezente se numara si

celebra Another Day in Paradise. Piesa a ajuns pe primul loc in topul Billboard, primind un premiu Grammy

pentru Record of the Year (1990). Vanzarile au inceput sa scada in 1993, atunci cand a fost lansat Both Sides,

un album experimental. Artistul a incercat un comeback cu Dance into the Light, insa a fost asaltat de critici

negative. Desi albumul a primit discul de aur, vanzarile nu au fost atat de remarcabile.

In 1996, Collins a format trupa The Phil Collins Big Band. Cu Phil pe post de tobar, trupa se inspira

foarte mult din pasaje jazz. In 1999, acestia au lansat A Hot Night in Paris, ce a inclus versiuni re-editate

a unor piese precum Invisibile Touch, Sussudio si The Los Endos Suite.

A

urmat albumul Hits (1998), o compilatie best of. Albumul a reprezentat un succes, aducand trupei un disc

multi-platinum. Collins a lansat inca un single, You’ll Be in My Heart, ce a aparut pe coloana sonora a

filmului Tarzan. Piesa a ajuns pe locul 1 in Billboard Adult Contemporary chart, Collins fiind premiat cu un

Oscar.

In 2002, a urmat Testifiy. Albumul este considerat de catre critici

drept cel mai prost material marca Phil Collins. A fost un adevarat esec, vanzarile fiind doar de 140.00 de

exemplare vandute intr-un an.

In 2003, artistul a anuntat ca va sustine ultimul sau

turneu mondial, pe care l-a numit First Final Farewell Tour. Phil a ajuns cu acest turneu si in Romania, in

2004.