Asculta Live
LIVE :
H...Orlogiu Horion

De Ziua Culturii Naţionale – Grigore Leşe va fi prezent la Teatrul Naţional Craiova!


Primul invitat al „Întâlnirilor SpectActor” în 2017 va fi Grigore Leșe, unul dintre cei mai rafinaţi promotori ai folclorului tradițional românesc, pe care îl gândește și îl interpretează în marea tradiție a autenticilor cântăreţi români, păstrători ai comorilor tezaurului spiritualității naționale.
Domnul Grigore Leșe, el însuși un om-tezaur al României, a acceptat să cânte și să vorbească în cadrul unei conferințe atipice la “Întâlnirile SpectActor”, duminică 15 ianuarie 2017, de Ziua Culturii Române. Evenimentul va avea loc la ora 19, la sala „Amza Pellea” a Teatrului Național Craiova.
Bilete pentru spectacol sunt puse în vânzare la agenția teatrului.
Gazdă, scriitorul Nicolae Coande.
 
GRIGORE LEȘE (n. 1954 în satul Stoiceni, Maramureș) a absolvit Liceul de Muzică din Baia Mare, apoi Academia de Muzică din Cluj – Facultatea de Instrumente și Canto (fagot). În 2003 a devenit doctor în muzică (cu teza Horea în grumaz. Consideraţii teoretice şi practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică), iar în 2010, doctor honoris causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din Bucureşti. Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română (La porţile ceriuluiDrumul lui LeşeLumea şi muzica tradiţională), pentru care primește numeroase premii și nominalizări naționale și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician român care a adus în scenă, alături de el, artiști tradiționali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrând existența interferențelor muzicilor străvechi din România și din Orient. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multe lme de artă şi documentare din ţară şi străinătate, cum ar  The PharaohGunpowderTreason and Plot (producţie BBC) sau documentarul Wild Carpathia (producție Travel Channel). A fost invitat să cânte la cele mai importante manifestări culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montmartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturală de la Atena; Festivalul Ţărilor Europei de Est, Montréal; Francophonie Métissée, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul „Miguel Bernal Jiménez“, Morelia; Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene, Frankfurt; Expoziţiile Mondiale de la Aichi, Shanghai și Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra. Discograe: Cântec pastoral, Casa de discuri „Amori“, Lausanne (1996); Cântece de cătănie șHori, Societatea de Concerte Bistriţa (2000, 2003); Horile vieţii şAşteptând Crăciunul, Roton (2005); Grigore Leșe: Le chant de Lăpuș, OCORA Radio France, Paris (2009); Grigore Leșe și aromânii fârșeroți din Cogealac, A&A Records (2011); …De dragoste, de război, de moarte, de unul singur, Humanitas Multimedia (2011). În 2013, a publicat la Editura Humanitas volumul Acum ştiu cine sunt: Însemnări şi aduceri aminte (biografie preluata de pe site-ul Ed. Humanitas).
Cartea va putea fi achiziționată pentru un autograf al autorului după încheierea spectacolului.

Grigore Le
şe:
 Am scris cartea să mă arăt prin cuvânt, să spun că pe lume sunt oameni hâzi şi oameni mândri, că viaţa mea continuă să fie o poveste şi nu vreau să îmbătrânesc degeaba, că nu putem trăi în prezent invocând tot timpul trecutul, că trebuie să ai rădăcini. Am vrut să spun că viaţa îţi roade inima, că muzica nemăsurată ţine lumea, că dragostele nu-s furate şi trăiesc până la moarte, că lumea e legată cu lanţuri şi lăcăţi, că lumea asta e cu dovezi, în tine să nu te-ncrezi. Înainte de a mă cunoaşte a trebuit să mă risipesc. M-am risipit în muncă să nu ştiu cine sunt. Acum ştiu cine sunt. Şi am vrut să spun că un muzician poate scrie bine. Cartea este împărţită în patru capitole. Am aduceri aminte, unde am vorbit despre anotimpuri, anotimpurile satului meu, unde vorbesc despre sărbători, despre desprimăvărare, de Paşti. În tinereţea mea am cunoscut foarte mulţi oameni. Şi aici vorbesc despre bunicul meu… După aceea, sunt însemnări foarte multe. Am vorbit despre hore şi despre identitatea horei. Despre cum se moşteneşte horitul, că nu se învaţă, despre bazele noastre cosmice, despre tehnica horei. Şi am un capitol ‘Grigore despre Leşe’… Uitaţi acesta este un foarte frumos cântec: ‘Nu gândesc că tăt omu’/A trăi cât pământu’/ Şi-a face ce-i e gându’/C-ar trăi o zi or două/Şi s-a duce ca şi-o rouă/Ar trăi vreo două, tri/Ca şi o rouă s-o topi/Omu’n lume cât trăie/Se străduie agonisi/Se străduie ca furnica/Când moare n-are nimica. Şi mai am una: ‘Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/Să se-ntoarcă cel ce moare’. Dar-ar Dumnezeu să ne putem înturna înapoi. Oricum, de sărbători, de naşterea Mântuitorului se pune un colac pe masă, se leagă picioarele de la masă. Asta ce înseamnă? Că la masă sunt morţii şi viii la un loc. Astea sunt sărbătorile. Numai că trebuie să ştim să ne raportăm la ele şi să trăim în rost.
Interviu acordat Agerpres


Întâlnirile SpectActor au debutat în anul 2009, după o idee a directorului Mircea Cornișteanu, augmentată și suținută de scriitorul Nicolae Coande, iar până în prezent au conferenţiat la Teatrul Național Craiova numeroase personalităţi din sfera culturală naţională: Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Alexa Visarion, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian, Lucian Boia, Nae Caranfil, Daniel Barbu, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Sergiu Celac, Mădălin Voicu, Adrian Năstase, Stelian Tănase, Eugen Simion, Ioan Holender, Emil Hurezeanu, Nicolae Panea, Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru, Sorin Antohi, Mircea Martin.

Comentarii