Asculta Live
LIVE :
Radio Romania Actualitati

Ana Nicolau


 

Muzica populară romÃ

¢nească are o varietate foarte bogată de cântece ÅŸi dansuri. Câteva dintre ele: doina, hora, sârba, sunt

universal cunoscute. Modalitate de expresie colectivă particulară fiecărei provincii, acestea au totuşi

caracteristica de a menţine o unitate a naţiunii române.

Hora

şi sârba s-au născut în Ţara Românească şi au fost adoptate de alte ţări. Acestea nu se manifestă

însă original în toate regiunile. În Oltenia, suntem în ţara dansurilor rapide şi întotdeauna variate,

în timp ce în Moldova ritmurile sunt mai lente, mai silenţioase. Dacă în Transilvania Meridională

repertoriul este mai restrâns, nu este mai puÅ£in duios, datorită mai ales „Dansului în doi”, ca „ÃŽnvÃ

¢rtita”, cea mai populară. ÃŽn Banat găsim cele mai bogate resurse cuprinzând cele două dansuri ÅŸi altele

special rezervate bărbaţilor.

Sărbătorile şi ceremoniile

rustice perpetuează această muzică, azi fiind dansată cu ocazia evenimentelor tradiţionale: Crăciu n şi

Anul Nou, Sf. Vasile sau Epifania. Amintim, printre mulÅ£imea de melodii, „colinda”, care poate fi laică sau

religioasă, ariile destinate ocaziilor funerare; melodiile de nuntă in care, la fel ca în unele provincii

franceze, mireasa pretinde a plânge că devine soţie.

Foarte

adesea, acest repertoriu devenit clasic este transmis de la sat la sat de un muzician ambulant, „lăutar”,

care este însoÅ£it, în general, de o vioară ciudată cu zece corzi, „cobza”. El este cel care oferă

agricultorilor, în zilele de sărbătoare, motivele pentru care toată lumea se adună sau dansează.

Există, de asemenea, mici orchestre de ţigani instruiţi în  tainele horei şi ale sârbei. În ceea ce

priveÅŸte doina, nu mai puÅ£in celebră, cu originea sa estică, este inclusă în genul „cântec lung”, lent

ÅŸi, uneori, melancolic.

ÃŽn acest disc, Anne Nicolas aduce o

mărturie a unora dintre aceste melodii, care, datorită ei, au  valoare unui mesaj din România sa natală,

deoarece s-a născut la Bucureşti. Dar o numim bucuroşi cea mai mare cântăreaţă pariziană de cântece

internaţionale. Suntem fascinaţi de vocea ei caldă şi expresivă, interpretând, cu un talent în mod

constant imbogatit / reînnoit, melodiile din ţara sa, melancolice sau pline de veselie. Alegându-le, dintre

atâtea, Anne-Nicolas a trasat pentru noi prima frescă sonoră a muzicii populare româneşti.


Orchestra Paul Toscano o acompaniază cu ardoarea pe care am auzit-o

deja în diverse înregistrări publice, atât de caracteristică artei ţiganilor. Ţambalul şi naiul

există în mod natural, cu onoare, printre alte instrumente, cu rezonanţe convingătoare, care dau unei

astfel de muzici culoarea autentică cea mai profundă.

 

Discografie:

Un singur disc pe suport  ebonita inregistrat in anul

1947 de casa de discuri: BARKLAY DISQUES

1. Ana Nicolau – Bun e vinul ghiurghiuliu (1:42)

2. Ana Nicolau РCe frumoasa este viaṭibovnic) (1:49)

3. Ana Nicolau – Doina

(1:36)

4. Ana Nicolau – Hai iu iu iu (1:06)

5. Ana Nicolau – Ionel

ionelule (1:53)

6. Ana Nicolau – La badita-l meu la poarta (1:33)

7. Ana

Nicolau – lampa veronica micle (1:27)

8. Ana Nicolau – Lasa-ma sa mor (0:50)

9. Ana Nicolau – Marioara de la Gorj (1:52)

10. Ana Nicolau – Pe ulita armeneasca (1:56)

11. Ana Nicolau – Piatra piatra (2:58)

12. Ana Nicolau – Sanie cu zurgalai

(2:04)

13. Ana Nicolau – Scrie-mi mama (1:39)

14. Ana Nicolau – Tot pe drum

pe drum pe drum (1:28)

15. Ana Nicolau – Ursitoare (1:39)

16. Ana

Nicolau – Vaduvie (2:07)

Comentarii