Asculta Live
LIVE :
Direct ce-ti place

Ana Nicolau


 

Muzica populară romà ¢nească are o varietate foarte bogată de cântece ÅŸi dansuri. Câteva dintre ele: doina, hora, sârba, sunt universal cunoscute. Modalitate de expresie colectivă particulară fiecărei provincii, acestea au totuÅŸi caracteristica de a menÅ£ine o unitate a naÅ£iunii române.

Hora ÅŸi sârba s-au născut în Å¢ara Românească ÅŸi au fost adoptate de alte ţări. Acestea nu se manifestă însă original în toate regiunile. ÃŽn Oltenia, suntem în Å£ara dansurilor rapide ÅŸi întotdeauna variate, în timp ce în Moldova ritmurile sunt mai lente, mai silenÅ£ioase. Dacă în Transilvania Meridională repertoriul este mai restrâns, nu este mai puÅ£in duios, datorită mai ales "Dansului în doi", ca "ÃŽnvà ¢rtita", cea mai populară. ÃŽn Banat găsim cele mai bogate resurse cuprinzând cele două dansuri ÅŸi altele special rezervate bărbaÅ£ilor.

Sărbătorile şi ceremoniile rustice perpetuează această muzică, azi fiind dansată cu ocazia evenimentelor tradiţionale: Crăciu n şi Anul Nou, Sf. Vasile sau Epifania. Amintim, printre mulţimea de melodii, "colinda", care poate fi laică sau religioasă, ariile destinate ocaziilor funerare; melodiile de nuntă in care, la fel ca în unele provincii franceze, mireasa pretinde a plânge că devine soţie.

Foarte adesea, acest repertoriu devenit clasic este transmis de la sat la sat de un muzician ambulant, "lăutar", care este însoţit, în general, de o vioară ciudată cu zece corzi, "cobza". El este cel care oferă agricultorilor, în zilele de sărbătoare, motivele pentru care toată lumea se adună sau dansează. Există, de asemenea, mici orchestre de ţigani instruiţi în  tainele horei şi ale sârbei. În ceea ce priveşte doina, nu mai puţin celebră, cu originea sa estică, este inclusă în genul "cântec lung", lent şi, uneori, melancolic.

În acest disc, Anne Nicolas aduce o mărturie a unora dintre aceste melodii, care, datorită ei, au  valoare unui mesaj din România sa natală, deoarece s-a născut la Bucureşti. Dar o numim bucuroşi cea mai mare cântăreaţă pariziană de cântece internaţionale. Suntem fascinaţi de vocea ei caldă şi expresivă, interpretând, cu un talent în mod constant imbogatit / reînnoit, melodiile din ţara sa, melancolice sau pline de veselie. Alegându-le, dintre atâtea, Anne-Nicolas a trasat pentru noi prima frescă sonoră a muzicii populare româneşti.

Orchestra Paul Toscano o acompaniază cu ardoarea pe care am auzit-o deja în diverse înregistrări publice, atât de caracteristică artei ţiganilor. Ţambalul şi naiul există în mod natural, cu onoare, printre alte instrumente, cu rezonanţe convingătoare, care dau unei astfel de muzici culoarea autentică cea mai profundă.

 

Discografie:

Un singur disc pe suport  ebonita inregistrat in anul 1947 de casa de discuri: BARKLAY DISQUES

1. Ana Nicolau - Bun e vinul ghiurghiuliu (1:42)

2. Ana Nicolau - Ce frumoasa este viatãibovnic) (1:49)

3. Ana Nicolau - Doina (1:36)

4. Ana Nicolau - Hai iu iu iu (1:06)

5. Ana Nicolau - Ionel ionelule (1:53)

6. Ana Nicolau - La badita-l meu la poarta (1:33)

7. Ana Nicolau - lampa veronica micle (1:27)

8. Ana Nicolau - Lasa-ma sa mor (0:50)

9. Ana Nicolau - Marioara de la Gorj (1:52)

10. Ana Nicolau - Pe ulita armeneasca (1:56)

11. Ana Nicolau - Piatra piatra (2:58)

12. Ana Nicolau - Sanie cu zurgalai (2:04)

13. Ana Nicolau - Scrie-mi mama (1:39)

14. Ana Nicolau - Tot pe drum pe drum pe drum (1:28)

15. Ana Nicolau - Ursitoare (1:39)

16. Ana Nicolau - Vaduvie (2:07)